Primus

Ma doare trupul
De somn si intuneric
Tresar doar la gandul
Ca totul este sferic

O lunga nepasare
De tot ce ma-nconjoara
Se intinde tot mai tare
S-o omor sau ma omoara?

ceata

Urcand pe dealul ce se inalta
In fata pasului pierdut
Te regasesc in umbra lunii
 S-a noptii celei ce a trecut

Pentru o clipa te-am zarit
Cu parul tau ce ma omoara
Cu glasul dulce si rarit
Si ochii negri ce ma-nfioara

Dar ai plecat cum ai venit
Ca o efemara ceata peste blocuri
Si m-ai lasat cum m-ai gasit
Cu inima rupta in zece locuri

Tresar,
In somnul vesnic
Alerg mereu la tine
Crezand ca noaptea e aproape
Dar vine cerul ce se stinge

Renasc
De dupa dealul cel pustiu
Intr-o alta lume
Fara tine langa mine

letargie

Trecute sunt ale mele ganduri
In primavara care vine
Pustiu renasc in putine randuri
Ma doare cand ma gandesc la tine

Vantul rece, care trece
Peste pieptul meu concav
Ma topeste cu abur rece
Nu mai vreau sa fiu bolnav

to be,or not to be

Sunt mort.
Nu sunt viu si nici nu pot.
Sa vin in jurul tau.
Ca sa traiesc in noaptea rece.

Sunt viu
Nu sunt mort si nici nu pot
Sa ma ridic din jurul tau
Ca sa traiesc pe cerul noptii